Competențe :

·       Dezvoltarea limbajului şi expresivităţii acestuia prin recitarea poeziilor eminesciene dar si prin compoziţii proprii;

·       Stimularea creativităţii prin transpunerea în desen a operei eminesciene;

·       Devoltarea sentimentelor de dragoste si preţuire pentru valorile nationale;

·       Cunoasterea literaturii eminesciene;

OBIECTIVE  generale:

·       Abordarea  operei marelui poet în conducerea activitații elevilor spre investigație, documentare, cercetare și aplicare practică;

·       Familiarizarea elevilor cu o concepție unitară asupra literaturii eminesciene și exersarea puterii de analiză și sinteză;

·       Acordarea șansei elevilor de a se implica in proiect, de a-și promova cunostințele și înclinațiile pentru literatură, pentru a deveni “cel mai bun declamator”;

·       Antrenarea elevilor in activități de grup;

·       Realizarea unor lucrări artistico-plastice inspirate din poezia lui Eminescu;

·       Dezvoltarea învățării prin cooperare și însușirea de responsabilități și sarcini specifice;

·       Acordarea șansei elevilor de-a fi parteneri în luarea deciziilor referitoare la tot ce se desfașoară în cadrul proiectului;

·       Extinderea activității școlare în zone din afara școlii;

Obiective operaționale:

a)    Să cunoască unele aspecte semnificative din viața poetului;

b)    Să pătrundă în universul și în intimitatea creației eminesciene;

c)    Să sesizeze originalitatea și valoarea acestei creației;

d)    Să dorească să știe cât mai multe despre viața și opera poetului;

RESURSE MATERIALE:

ü Volume de poezii si proza de Mihai Eminescu;

ü Carti ilustrate;

ü Planse cu imagini, albume;

ü Medalioane cu imaginea lui Eminescu;

ü Retroproiector, PC, flipchart;

Se aud clinchete de clopoței....apar 2 copii în scenă

1  Se pare că e trist...

2 E melancolic..

1 Melancolia e fiica tristeții...

2 S-ar putea să ne contamineze copiii! Să-i ferim de el!

1 Să-l gonim cât mai grabnic din cetate!

2 Cetatea care se ferește de poeți și-i gonește este o cetate slabă!

1 Atunci să-l lăsam în pace?

2 Să-l lăsăm în pace....

P.I   Orice suflet romantic sau melancolic este mereu atras de creatie...

P.II Este împins parcă de o dorinţă de a-şi aşterne pe hartie sentimentele, fie cele de tristeţe, de singuratate, fie cele de fericire, dragoste, entuziasm sau admiraţie.

 P.I Cel ce avea chipul unui „înger frumos, pe fruntea căruia era scris semnul Dumnezeirii”, cel ce-a visat „visul vieţii cel chimeric”, când viaţa îi părea „un basm pustiu şi urât”, cel care a revărsat „gândirea-i fără margini peste marginile lumii”, semănând lumină din „tainica-i simţire”, cel care prin menirea de geniu n-a fost fericit şi n-a putut „face fericit pe cineva”, acesta este marele Eminescu al cărui nume „a scăpat de noaptea uitării”, el fiind un simbol al eternităţii.

P. II  Geniu românesc, Eminescu a pătruns pe cale universală în sufletele iubitorilor de poezie, graţie profunzimii şi armoniei versurilor sale. Opera sa poartă pecetea eternităţii, prin strălucirea imaginilor artistice şi profunzimea cugetării. Mesajul său liric se materializează în esenţe umane de încântare şi înfiorare în faţa frumuseţii, sensibilităţii şi armoniei poeziei sale, căci adâncurile sufleteşti ale poetului uimesc mereu, prin acel inefabil şi mister ce-nvăluie fiinţa ce-a creat o opera nemuritoare.

(dramatizare)

-        Unde ți-i odorul, Ralucă?

-        Mihai a dispărut încă de dimineață. A plecat cu Ilie să se scalde, dar a dispărut fără o vorbă..

-        Dar Niculae unde-i?

-        Pe Nicu l-am trimis după Mihai...

-        Nu-mi mai rămâne decât să-l trimit și pe Vasile după el. Vasile, unde ești, Vasile?

-        Coseam niște hamuri, cucoane Georghieș, că-s cam rupte și scorojite.

-        Fă ce-i ști și adu-mi din pământ, din iarbă verde, pe fugaru-acela!

Ce ne facem, Ralucă? M-au speriat tătarii ăștia!

-        Lasă, că prea te mânii ușor. Dumneata n-ai fost la fel?

-        Asta cam așa e...odată era să dau foc casei. Altădată am adus câinii și i-am culcat în pat. Ce bătaie am mâncat atunci...

-        Pot spune că ai copii mai buni decât ai fost mata .( Vine Vasile și Mihai)

-        Unde l-ai găsit, Vasile?

-        La Miron Prisăcaru. Ședea pe prispă și asculta povești.

-        Ți-e foame , copile?

-        Nu...

-        Da ce-i mâncat? Ți-a dat moș Miron ceva?

-        Mi-a dat lapte și turtă cu miere...

-        Ca la ospăț!

-        Și fagure...

-        Și ce ați făcut atâta vreme?

-        Am vorbit cu albinele...

-        Ia să-l mai lăsăm în pace pe copil. Vasile, adă puțină apă. Treci, copile, și te spală. Vezi că ai supărat pe tatăl tău?

-        Am să te dau la învățătură, la Cernăuți!

-        Hai, dragul mamei, de-i mânca ceva..Hai!