Bănuțel era un croitor și visa să-și deschidă propriul , unde să creeze costume elegante pentru oameni mari și mici.
– Ce îmi trebuie ca să încep? a întrebat el curios.
A luat și a început să scrie: „Stofă, ace, foarfeci, mașină de cusut, închirierea spațiului…”
– Toate astea sunt , adică banii pe care trebuie să-i plătesc ca să-mi deschid atelierul!
– Hmm… trebuie să aleg cu grijă ce cumpăr și să notez totul într-un . Nu pot cheltui la întâmplare!
Zi după zi, Bănuțel a învățat să-și cheltuielile. Cumpăra doar ce era cu adevărat necesar și căuta cele mai oferte. În scurt timp, atelierul lui era gata. Clienții veneau să-și procure costume croite pe măsură, iar Bănuțel, cu fiecare comandă, era tot mai .
– Ce bine că am croit nu doar costumele, ci și afacerii mele! și-a spus Bănuțel, în timp ce cosea cu zâmbet un nasture vesel.
