s. m. și f. Persoană care se ocupă cu filatelia, colecționar de mărci poștale.
s. n. Obiect confecționat dintr-o hârtie împăturită în chip special și lipită pe trei părți, pentru a închide o scrisoare, un act etc. (în vederea expedierii lor); obiectul împreună cu scrisoarea, actul etc. pe care le conține.
s. m. și f. Persoană care expediază scrisori, pachete, mărfuri etc. Expeditorul unei scrisori.
s.m. și f. Persoană căreia i se trimite, i se adresează ceva; adresant.
s. n. Imprimat de dimensiuni mici, emis de stat sau de o instituție special autorizată, care se lipește pe anumite acte oficiale, costul lui reprezentând un impozit, o taxă, o cotizație.
s. f. Vas mic de sticlă, de metal, de material plastic etc., în care se ține cerneala.
vb. I. A comunica prin Scrisori cu cineva, a fi în (sau a ține, a avea) corespondență cu cineva; a-și scrie, unul altuia.
s. f. 1. (Rar) Scrisoare. 2. Specie literară în versuri aparținând poeziei didactice, în care se tratează un subiect filosofic, moral, artistic etc. sub formă de scrisoare.
s. f. 1. Diminutiv al lui pană; penișoară. 2. Placă de metal, mică și concavă, terminată printr-un vârf despicat, care, montată sau fixată la un toc sau stilou, folosește pentru a scrie cu cerneală.
s. n. (Învechit, azi mai ales popular) Scrisoare, bilet, bilețel. ,,Bătrînul, rămas singur, întinse mîna spre răvașul lui Bîrnovă și-l citi.” (SADOVEANU)
