Aplicația este accesibilă de pe ecrane late

Ce este fraza?
A: Fraza este o propoziție fără înțeles .
B: Fraza este o succesiune de propoziții legate prin înțeles.
C: Fraza este o propoziție cu înțeles deplin.
D: Fraza e un text.
Ce tip de raport se poate realiza între propozițiile unei fraze?
A: Între propozițiile unei fraze se pot realiza raporturi simple și dezvoltate.
B: Între propozițiile unei fraze se pot realiza raporturi de prietenie.
C: Între propozițiile unei fraze se pot realiza raporturi de coordonare și de subordonare ori de subordonare.
D: Între propozițiile unei fraze se pot realiza raporturi de succesiune.
Cum se numește raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor conjuncții ( și, iar, dar, sau, ori...)?
A: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor conjuncții ( și, iar, dar, sau, ori...) se numește raport de supunere.
B: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor conjuncții ( și, iar, dar, sau, ori...) se numește juxtapunere.
C: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor conjuncții ( și, iar, dar, sau, ori...) se numește joncțiune.
D: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor conjuncții se numește conjunctiv.
Cum se numește raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor semne de punctuație (virgula, punctul, punct și virgula...)?
A: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor semne de punctuație (virgula, punctul, punct și virgula...) se numește juxtapunere.
B: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor semne de punctuație (virgula, punctul, punct și virgula...) se numește joncțiune.
C: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor semne de punctuație se numește propoziție.
D: Raportul de coordonare realizat cu ajutorul unor semne de punctuație (virgula, punctul, punct și virgula...) se numește raport de acțiune.
Cum se numește raportul realizat între o propoziție principală și una secundară cu ajutorul unor conjuncții subordonatoare (să, că, ca să, pentru că...)?
A: Raportul realizat între o propoziție principală și una secundară cu ajutorul unor conjuncții subordonatoare (să, că, ca să, pentru că...) se numește raport de întrajutorare.
B: Raportul realizat între o propoziție principală și una secundară cu ajutorul unor conjuncții subordonatoare (să, că, ca să, pentru că...) se numește raport de consolidare.
C: Raportul realizat între o propoziție principală și una secundară cu ajutorul unor conjuncții subordonatoare (să, că, ca să, pentru că...) se numește raport de actualizare.
D: Raportul realizat între o propoziție principală și una secundară cu ajutorul unor conjuncții subordonatoare (să, că, ca să, pentru că...) se numește raport de subordonare.
În fraza „ I-a văzut și i-a auzit." se află două propoziții în raport de;
A: Coordonare prin fapte;
B: Coordonare prin joncțiune;
C: Coordonare prin juxtapunere;
D: Coordonare prin respingere;
În fraza „ Va veni azi, mâine va pleca din nou." se află două propoziții în raport de;
A: Coordonare prin joncțiune;
B: Coordonare prin jurisdicție;
C: Coordonare prin viziune;
D: Coordonare prin juxtapunere;
În fraza „ El a plecat la bunici să-i ajute pe timpul vacanței" a doua propoziție e , față de prima, în raport de;
A: Subordonare;
B: Apropiere;
C: Coordonare;
D: Aprobare.
În fraza „ Vineri vii la mine sau rămâi la bunicii care te-au crescut?" există;
A: O propoziție principală și trei secundare;
B: Două propoziții principale și două secundare;
C: Două propoziții principale și una secundară;
D: O propoziție principală și două secundare;
În fraza „ Învață să scrii când e timpul!" există;
A: O propoziție principală și două secundare;
B: Trei propoziții principale;
C: Două propoziții principale și una secundară;
D: Două propoziții principale și două secundare;